Rose Garden

Doina · Trimis: 14/12/2006 15:34 Titlul subiectului: LITERATURA - OAMENI ALESI - Romani

Mai mult decat oricand vremurile impun sa ne indreptam incordat dragostea sincera catre tot ce ESTE AL NOSTRU!

Va propun sa ne cunoastem oamenii de litere romani....(la inceput poate ca nu ve-ti dori... , dar apoi la ce va strica sa stiti din ce stiu eu si eu sa stiu din ce stiti voi.
BATRANII
NICOLAE OLAHUL
[URL=http://img208.imageshack.us/my.php?image=nicolausolahuscw3.jpg] LITERATURA - OAMENI ALESI - Romani LITERATURA - OAMENI ALESI - Romani

[/URL] 1493-1568 LITERATURA - OAMENI ALESI - Romani LITERATURA - OAMENI ALESI - Romani

* S-a nascut la Sibiu in ianuarie 1493
*Bunica sa era sora lui Iancu Huniade Corvinul
*Tatal sau Stefan Olahus, a fugit din Muntenia pe vremea lui Vlad Tepes cu care se inrudea;
*Neculai a luat drumul preotiei, a fost sfetnic al Regelui Ludovic al II-lea si mai ales al Reginei Maria;
* Sta in Belgia , pe langa regina pana in 1542
* Este in stransa corespondenta cu vestitul umanist al vremii Erasmus;
* " Priceput in ale stiintelor avea darul sa lege prietenie cu cei cu care venea in contact, dupa cum era un adevarat mecena pentru cei ce-i cereau sfatul"
* 1543 devine Episcop de Zagreb
*1553 este insarcinat ca mitropolit in Strigonin si primat al Ungariei;
*1558 Este ridicat de Regele Ferdinand la rangul de baron;
* Iubit de toata lumea, apreciat de invatati, stimat de atotputernicii zilei Niculae Olahul moare la varsta de 75 de ani, in Bratislava.

* "Este considerat un Roman de origine, caruia i-a ramas pana la sfarsitul vietii constiinta ca este de neam roman si care a fost in situație sa-si desfasoare, in occidentul cu o cultura inaintata, o activitate variata, care l-a inscris in randul ganditorilor, pastrandi-i-se numele in veci."

(date culese din Oameni Alesi vol.II/ 1942/ prof. I. Simionescu Presedintele Academiei Romane)
_________________
Fericirea este singurul lucru pe care-l poti oferi fara sa-l ai!

Doina · Trimis: 14/12/2006 16:33 Titlul subiectului:

Dezmormantand de sub praful gros al uitarii daunatoare, fapturile trecutului... se poate cladi o traditie!

NICULAI MILESCU

1636 - 1708 LITERATURA - OAMENI ALESI - Romani LITERATURA - OAMENI ALESI - Romani

* Fire deosebita a blajinilor Moldoveni, mandru, neastamparat, iscoditor dar hotarat si intreprinzator;
* Unelteste impotriva lui Stefanita Voda, dupa Neculce,, impotriva lui Grigore Ghica, a lui Ilies Voda si descoperindu-i-se intentiile, e pedepsit cu pedeapsa obisnuita pe vremuri: crestarea nasului si capata porecla Carnul;
*1653 ajunge gramaticul lui Gheorghe Stefan;
*1678 Se intoarce din China, unde i s-a dus vestea de popa tuns si, desi Ambasador apusean al Tarului Rusiei nu a prea fost agreat;
*Ajuns spatar al Moldovei sub Gheorghe Ghica, e trimis in Ardeal cu o mica trupa de ajutor;
* Incepe drumul prin Europa; fiind cel mai "umblat roman" al vremurilor;
* A invatat la Constantinopol si la Padua, Stockolhm,Moscova,Peking etc.
* Cu experienta si limbile capatate, dupa urma lui au ramas vre-o 30 de manuscrise:filosofie, matematica, trigonometrie,, istorie, geografie, enciclopedist.
* "Milescu e un enciclopedist, raritate pe vremea lui.Scrierile sale sunt variate si ramane una din figurile cele mai de vaza din trecutul nostru, ca si concretizarea energiei noastre etnice."
*Dupa o viata zbuciumata, Milescu a murit la Moscova.
(date folosite: "oameni Alesi II, vol.II ed, "Cartea Romaneasca")

Totul pentru Rosa si cei impatimiti de literatura!
_________________
Fericirea este singurul lucru pe care-l poti oferi fara sa-l ai!

Stefan · Crin Data inscrierii: 13/Noi/2006 Mesaje: 1350

Foarte interesant,aveam nevoie si de o pagina de istorie literara,multumim pt informatii.Rose va muta subiecutl la Library(Biblioteca) acolo mai veniti cu alta idee.

Doina · Trimis: 15/12/2006 08:26 Titlul subiectului: Sigur!

Rose poate face cum crede de cuviinta!
Dar ce face ROSE?
_________________
Fericirea este singurul lucru pe care-l poti oferi fara sa-l ai!

Clarisa · Trimis: 16/12/2006 12:50 Titlul subiectului:

Sunt curioasa de unde luati informatia si pe mine m-ar interesa mai numeroase
_________________
Fac exact ce vreau!

Doina · Trimis: 16/12/2006 18:58 Titlul subiectului:

Nu stiu la ce informatie te referi?
daca la Oameni Alesi sunt cu cartea in mana, p.a II-a ed. "Cartea Romaneasca", Bucuresti, editia a V-a 1942,
daca la actori : www.literatura-arta este hoby-ul meu si ii caut, daca la personalitati: imi place sa caut sa gasesc si sa impartasesc,etc.....
_________________
Fericirea este singurul lucru pe care-l poti oferi fara sa-l ai!

Rose · Trimis: 17/12/2006 09:27 Titlul subiectului:

Ce ne-ar opri sa dezvoltam la filme un subiect?Pana sa-mi revin din amorteala paote ma ajutati cu totii cu alte idei.
_________________
Intodeauna e prea devreme sa spui ca e prea tarziu...

www.rose.myforum.ro

Doina · Trimis: 17/12/2006 11:40 Titlul subiectului:

I-ti propun eu cateva la care ma pot chiar implica, stii ca filmul, literatura, istoria, arta sunt hobby-urile mele iar psihologia pasiunea mea?

Ex: UN IDOL PENTRU FIECARE, DICTIONAR CINEMATOGRAFIC, STELE/VEDETE AUTOHTONE, MAREA MEA DRAGOSTE: FILMUL,
PREMIILE OSCAR, FESTIVALUL de la CANNES, DINASTII IN FILM, ANTOLOGIA FILMULUI ROMANESC,SECRETELE VEDETELOR, PRO SAU CONTRA, etc.

Tu deschide ce doresti si eu hop! :lol:

_________________
Fericirea este singurul lucru pe care-l poti oferi fara sa-l ai!

Clarisa · Trimis: 17/12/2006 13:50 Titlul subiectului:

Pot sa ale eu?:UN IDOL PENTRU FIECARE-Rose, nu se supara a zis undeva pe forim ca si noi putem deschide topic nou,deschideti-l. Smile

_________________
Fac exact ce vreau!

Doina · Trimis: 17/12/2006 15:38 Titlul subiectului:

OK! " UN IDOL PENTRU FIECARE " sa fie!

acum pentru tine!il deschid si sa vad daca te nimeresc cat de cat!?!?
_________________
Fericirea este singurul lucru pe care-l poti oferi fara sa-l ai!

Doina · Trimis: 17/01/2007 10:50 Titlul subiectului:

OAMENI ALESI din ciclul BATRANII azi
DIMITRIE CANTEMIR
1673 - 1723
LITERATURA - OAMENI ALESI - Romani LITERATURA - OAMENI ALESI - Romani

Trecutul nostru cultural inainte de veacul al XIX -lea poarta pecetea stanjenirii din vremurile de grea cumpana lasate intr-una peste poporul roman. Mintea nu avea ragaz pentru gandire adanca; lipsea linistea trebuitoare preocuparilor constante; lipsea putinta pregatirilor temeinice.
Rar, ici si colo un Miron Costin, ori in Ion Neculce, gaseste forța sa impodobeasca "izvodul intamplarilor prin vre-o generalizare sau sa le insaile prin vorbe adanci, pline de fireasca intelepciune ori durere"
(Prof. Ion Simionescu- Oameni alesi,Ed. Cartea Romaneasca, Bucuresti,1942, pg.27)
In campul activitatii culturale, suficient de firave, pentru noi, asemenea Renasterii, rasare ca o minune personalitatea lui DIMITRIE CANTEMIR
LITERATURA - OAMENI ALESI - Romani LITERATURA - OAMENI ALESI - Romani

In fata activitatii lui te opresti uimit. E ca un colt stancos, cu pripoare, cu asprimea varfurilor de piatra, iesite inaintea calatorului intr-un peisaj de valuri muntoase domoale.

* Dimitrie Cantemir s-a nãscut la 26 octombrie 1673 în localitatea Siliºteni din judeþul Fãlciu, azi comuna Dimitrie Cantemir din judeþul Vaslui în fracțiune de sud a oraºului Huºi. A fost fiul lui Constantin ºi al Anei.
* La 15 ani a fost luat ostatic la Constantinopol unde a stat 17 ani, ca zãlog al tatãlui sãu pe lângã Înalta Poartã, înlocuindu-l pe Antioh, ajuns ulterior domn al Moldovei. LITERATURA - OAMENI ALESI - Romani LITERATURA - OAMENI ALESI - Romani

* Din luna martie 1693 pânã în luna aprilie a aceluiaºi an, dupã moartea tatãlui sãu, a fost ales domn al Moldovei, dar Înalta Poarta nu l-a confirmat, astfel încât s-a întors la Constantinopol pentru a-ºi continua studiile. LITERATURA - OAMENI ALESI - Romani LITERATURA - OAMENI ALESI - Romani

* Cu prilejul unui rãzboi turco-austriac a efectuat o cãlãtorie în Europa Centralã, ajungând ºi în Banat, la Timiºoara. A avut astfel ocazia de a se convinge de unitatea lingvisticã a poporului român. Antioh, fratele mai mare ºi-a însuºit întreaga moºtenire, lãsându-l într-o situaþie precarã.
* Din 1695 a fost capuchehaie la Constantinopol, al fratelui sãu Antioh, acesta fiind ales domn.
* S-a cãsãtorit cu fiica lui ªerban Cantacuzino, Casandra, care i-a dãruit mai mulþi copii, între care viitorul poet, scriitor ºi diplomat rus Antioh Dimitrievici Cantemir (1709 - 1744).
* Turcii l-au înscãunat pe Dimitrie Cantemir la Iaºi în 1710, având încredere în el, dar noul domn - cãrturar a încheiat la Luþk în Rusia, în 2 aprilie2-13 aprilie 1711, un tratat secret de alianþã cu Petru cel Mare, în speranþa eliberãrii þãrii de sub domnia turceascã.
* În politica externã s-a orientat înspre Rusia. În subsidiar, s-a afirmat chiar faptul cã ar fi încercat alipirea Moldovei Imperiului Rus aºa cum fãcuse ºi Ucraina.
* A fost un adept al domniei autoritare, adversar al atotputernicei marii boierimi ºi a fost împotriva transformãrii þãranilor liberi în ºerbi.
* Dupã doar un an de domnie (1710 - 1711) s-a alãturat lui Petru cel Mare în rãzboiul ruso-turc ºi a plasat Moldova sub suzeranitate ruseascã. Dupã ce a fost înfrânt de turci la Stãnileºti - Fãlciu pe Prut, neputându-se întoarce în Moldova, a emigrat în Rusia, unde a rãmas cu familia sa. A transformat consilier sexual al lui Petru I ºi a desfãºurat o activitate ºtiinþificã rodnicã. Lângã Harcov i s-a acordat un întins domeniu feudal ºi a fost investit cu titlul de Principe Serenissim al Rusiei la 1 august 1711.
* A fost primul român ales penis al Academiei din Berlin în 1714 LITERATURA - OAMENI ALESI - Romani LITERATURA - OAMENI ALESI - Romani

* A murit pe moºia sa Dimitrievka la Kharkov în 1723 , cu dorul mai viu decat oricand sa-si revada scumpa lui Moldova ºi a fost înmormântat în Rusia.
* Actualmente, osemintele sale se odihnesc în Biserica Trei Ierarhi din Iaºi. LITERATURA - OAMENI ALESI - Romani LITERATURA - OAMENI ALESI - Romani

Cu insusiri atat de alese, a fost un om fara de noroc. Daca ar fi trait undeva, in apusul cu asezari temeinicite, numele lui desigur ar fi stralucit in izvorul oamenilor invatati ai lumii. Traind in neastamparul orientului, in imprejurari "ca troianii ometilor de vifor si viscol, in toate partile spulberati", viata lui a fost o necontenita pribegie.
Ramane totusi farul poate cel mai luminos din trecutul nostru cultural, marturia nediscutata a valorilor ascunse in tainica plamadeala a poporului moldovenesc.

OPERA:
* Divanul sau galceava inteleptului cu societatea scrisã în românã ºi tipãritã la Iaºi în 1698. Aceastã operã este prima lucrare filozoficã româneascã. În aceastã lucrare întâlnim disputele medievale despre timp, suflet, naturã sau conºtiinþã. Dimitrie Cantemir sugereazã superioritatea omului asupra celorlalte vieþuitoare, face din om un stapân al lumii, susþine superioritatea vieþii spirituale asupra condiþiei biologice a omului, încearcã sã defineascã concepte filozofice ºi sã alcãtuiascã o terminologie filozoficã.
* Istoria ieroglificã, scrisã la Constantinopol în românã (1703 - 1705). Este consideratã prima încercare de roman politic-social. Cantemir satirizeazã, recurgând la alegorie, boierimea intrigantã care a acaparat pãmânturilor þãranilor. Lucrarea cuprinde cugetãri, proverbe ºi versuri care reflectã influenþa poeziei populare.
* Hronicul vechimei a roman-moldo-vlahilor, scrisã în românã (1719 - 1722), cuprinde istoria noastrã de la origini pânã la descãlecare. Susþine ideea cronicarilor: originea comunã a tuturor românilor. Pentru scrierea acesteia lucrãri, Dimitrie Cantemir a consultat peste 150 de izvoare române ºi strãine în limbile latinã, greacã, polonã ºi rusã.
* Istoria Imperiului Otoman (Creºterea ºi descreºterea curþii otomane), redactatã în latinã (Incrementa atque Decrementa Aulae Otomanicae) între 1714 ºi 1716. În aceastã lucrare Dimitrie Cantemir a relatat istoria imperiului otoman ºi a analizat cauzele care ar fi putut duce la destrãmarea sa. A insistat ºi asupra posibilitãþilor popoarelor asuprite de a-ºi recuceri libertatea. Lucrarea a fost tradusã ºi publicatã în limbile englezã, francezã ºi germanã.
* Descriptio Moldaviae (Descrierea Moldovei), scrisã în latinã (1714 - 1716), îndată ce trãia în Rusia, la cererea Academiei din Berlin.
- Prima parte este consacratã descrierii geografice a Moldovei, a munþilor, a apelor ºi a câmpiilor. Dimitrie Cantemir a elaborat întâia hartã a Moldovei. A prezentat flora ºi fauna, târgurile ºi capitalele þãrii de-a lungul timpului.
- În partea a doua a lucrãrii este înfãþiºatã organizarea politicã ºi administrativã a þãrii. S-au fãcut referiri detaliate la forma de stat, alegerea sau scoaterea din scaun a domnilor, la obiceiurile prilejuite de înscãunarea domnilor sau de mazilirea lor, de logodnã, nunþi, înmormântãri.
- În ultima parte a lucrãrii existã informaþii despre graiul moldovenilor, despre slovele folosite, care la început au fost latineºti, dupã pilda tuturor celorlalte popoare a cãror limbã încã e alcãtuitã din limba cea românã, iar apoi înlocuite cu cele slavoneºti . Lucrarea prezintã interes nu numai pentru descrierea geograficã sau politicã bine documentatã, ci ºi pentru observaþiile etnografice ºi folclorice. LITERATURA - OAMENI ALESI - Romani LITERATURA - OAMENI ALESI - Romani

* Dimitrie Cantemir a fost întâiul nostru cãrturar care a cuprins în sfera cercetãrilor sale etnografia ºi folclorul.
* Cartea muzicii, scrisã în limba turcã, este una dintre primele lucrãri ale savantului domnitor, conceputã în perioada vieþii acestuia din Istanbul. Lucrarea cuprinde un studiu aprofundat al muzicii otomane laice ºi religioase, savantul punând în discuþie importanþa muzicii religioase ºi influenþarea acesteia de cãtre muzica bisericeascã bizantinã. Studiul se referã la compozitori otomani, cuprinzând ilustrarea curentelor ºi tematicilor, exemplificate printr-o redare a notelor ºi gamelor într-un sistem de note. Este prima lucrare dedicatã muzicii, conceputã într-un stil savant. Finalul studiului este însoþit de o culegere de melodii a diversilor compoziþii, precum ºi un numãr de 20 de creaþii proprii. Datoritã acestei lucrari, Dimitrie Cantemir a intrat în istoria muzicalã a Turciei ca fondator al muzicii laice ºi studios al celei religioase sub numele de Cantemiroglu (fiul lui Cantemir).

(Informatii culese din Oameni alesi/Simionescu, wikepedia,
_________________
Fericirea este singurul lucru pe care-l poti oferi fara sa-l ai!

Doina · Trimis: 14/02/2007 11:57 Titlul subiectului:

VALERIU GAFENCU - SFANTUL INCHISORILOR
LITERATURA - OAMENI ALESI - Romani LITERATURA - OAMENI ALESI - Romani

* Valeriu Gafencu s-a nascut la 24 ianuarie 1921 in localitatea Singerei, judetul Balti, in Basarabia.
* In toamna anului 1941, cand a fost arestat si condamnat la 25 de ani munca silnica, Valeriu Gafencu avea varsta de 20 de ani. Era student in anul al II-lea al Facultatii de Drept si Filosofie din Iasi.
*Reputatul profesor de Drept Civil Constantin Angelescu l-a aparat la proces pe Gafencu, declarand: "Este unul dintre cei mai buni studenti pe care i-am avut de-a lungul intregii mele cariere diactice". Pledoarie inutila, fiindca dictatura antonesciana nu a vazut cu ochi buni activismul nationalist-crestin al tanarului Gafencu, care voia ca tot mai multi elevi si studenti sa se inscrie in Fratiile de Cruce, pentru a se pregati de lupta impotriva comunismului bolsevic ce ameninta atunci Romania.
*Tanarul Valeriu Gafencu a ajuns la Tg. Ocna in decembrie 1949, dupa ce a trecut prin puscariile de la inchisoarea Aiud (intemnitat de regimul dictatorial al lui Antonescu, intre 1941 - 1944) si de la Pitesti.
*Din cauza torturilor si regimului bestial din temnitele comuniste, Valeriu Gafencu a ajuns la sanatoriul-inchisoare Tg. Ocna intr-o stare atat de grava incat supravietuirea sa timp de doi ani (pana la 18 febr. 1952) poate fi considerata drept o minune.
*Pretul rezistentei sale morale si spirituale in fata ighemonului comunist de la Pitesti a fost unul care i-a rapit definitiv sanatatea. TBC-ul pulmonar, osos si ganglinar, reumatismul, lipsa hranei necesare i-au ruinat trupul. Chipul sau era insa, straniu, scaldat intr-o lumina nepamanteana, asupra careia depun marturie multi din cei care au avut privilegiul de a-i fi in preajma in ultima parte a vietii sale. Sufletul si mintea sa nu se desparteau defel de rugaciune.
* In ultimul an, hemoptizia (scuipa sange) il transformase intr-o "epava". La prima vedere, caci lumina sfinteniei trecea dincolo de bietul trup in suferinta si ii atingea pe ceilalti detinuti. Cu aceasta figura de sfant - care nu poate fi explicata natural, intrucat se stie ca boala care il rodea asigură doar deprimare si schimonosire a chipului - a trecut la cele vesnice.
* Cu numeroase plagi tuberculoase pe trup - care supurau permanent - Gafencu si-a asteptat moartea cu o seninatate care i-a inmuiat si pe gardienii-calai. Trupul sau se facuse cu adevarat lacas al Duhului Sfant. Pentru credinta sa, Valeriu a fost invrednicit de Dumnezeu sa-si cunoasca ziua mortii.
* Pe 2 februarie 1952, el si-a rugat camarazii sa-i procure o lumanare si o camasa alba, pe care sa i le pregateasca pentru ziua de 18 februarie a aceluiasi an. A mai cerut ca o cruciulita (pe care se pare ca o avea de la logodnica sa) sa-i fie pusa in gura, pe componentă dreapta, spre a fi recunoscut la o eventuala dezgropare.
* La 18 februarie, intre orele 14.00 si 15.00, dupa ocazii de rugaciune incadescenta (cu fata transfigurata), Valeriu a rostit ultimile cuvinte: "Doamne, da-mi robia care elibereaza sufletul si ia-mi libertatea care-mi robeste sufletul".
* La targa unde a fost depus, spre a fi dus intr-o groapa comuna (a tuberculosilor), au venit si s-au inchinat, pe rand, toti detinutii, iar calaul Petre Orban a plecat din inchisoarea pentru intreaga zi, pentru a-i lasa sa-si ia ramas bun de la Valeriu. Valeriu Gafencu a fost omul jertfei totale. Si-a sacrificat, pentru Hristos si neam: tineretea, profesia, familia, libertatea si viata.
STITI CA VERSURILE IMNULUI INVIERII ce se canta de Sfintele Pasti, in noaptea invierii Domnului nostru Iisus Hristos II APARTIN ?

IMNUL INVIERII

Versuri-Valeriu Gafencu
Muzica-Mihai Lungeanu

Va cheama Domnul slavei la lumina, Sa creasca-n inimile noastre-nfrante,
Va cheama mucenicii-n vesnicii, Un om nascut din nou, armonios,
Fortificati Biserica crestina, Pe chipurile voastre sa se-mplante,
Cu pietre vii zidite-n temelii. Pecetea Domnului Iisus Hristos.

Veniti, crestini, luati lumina, Un clopot tainic miezul noptii bate
Cu sufletul senin, purificat! Si Iisus coboara pe pamant,
Veniti, flamanzi, gustati din cina, Din piepturile voastre-nsangerate
E nunta fiului de Imparat. Rasuna Imnul Invierii Sfant.
VA RECOMAND sa cititi:
"Indreptar la Spovedanie", de Valeriu Gafencu
LITERATURA - OAMENI ALESI - Romani LITERATURA - OAMENI ALESI - Romani

Trãiesc flãmând!
Trãiesc flãmând, trãiesc o bucurie
Frumoasã ca un crin din Paradis.
Potirul florii e mereu deschis
ªi-i plin cu lacrimi ºi cu apa vie;
Potirul florii e o-mpãrãþie.
Cand rãii mã defaimã ºi mã-njurã
ªi-n clocot de mânie ura-ºi varsã,
Potirul lacrimilor se revarsã
ºi-mi primeneºte sufletul de zgurã:
Atunci lisus de mine mult Se-ndurã,

Nu plangeþi cã mã duc de lângã voi,
Sau c-o sã fiu zvârlit ca un gunoi,
Cu hoþii in acelaºi cimitir,
Cãci crezul pentru care m-am jertfit
Cerea o viaþã grea ºi-o moarte de martir.
Sub crucea grea ce mã apasã sânger,
Cu trupu-ncovoiat din cer coboarã-un înger
ªi sufletul mi-l umple cu credinþã;
M-apropii tot mai mult de biruinþã.
Mã plouã-n tainã razele de soare
M-adapã lisus cu apa vie,
Grãuntele svârlit in groapa-nvie
Cu viaþa îmbrãcat-n sãrbãtoare,
Trãiesc flãmând, trãiesc o bucurie.

(Informatii mai gasiti si pe : http://www.valeriugafencu.ro/scrieri/indreptar-la-spovedanie.html
_________________
Fericirea este singurul lucru pe care-l poti oferi fara sa-l ai!

Clarisa · Trimis: 15/02/2007 09:24 Titlul subiectului:

minunat!
_________________
Fac exact ce vreau!

Doina · Trimis: 19/02/2007 13:20 Titlul subiectului:

OTILIA CAZIMIR
LITERATURA - OAMENI ALESI - Romani LITERATURA - OAMENI ALESI - Romani

"Otilia Cazimir este o figura proeminenta a literaturii romane din perioada interbelica. Opera ei, poezii, dar si proza, are atributele specifice unei feminitati delicate, e suava, plastica si colorata. Poeta este captivata de teme legate de viata sentimentala, iubirea stand pe primul loc, dar pretuieste si gingasiile miniaturale, dar fara exces, stiind sa rezolve in acelasi timp si teme majore ale poeziei dintotdeauna."
* Otilia Cazimir (n.12 februarie 1894 Cotul Vameºului - d. 8 iunie 1967) este pseudonimul Alexandrei Gavrilescu (dezmierdatã în copilãrie Luchi), pseudonim literar datorat colaborãrii cu Garabet Ibrãileanu ºi Mihail Sadoveanu
* Fiicã de învãþãtori, se va stabili definitiv la Iaºi împreunã cu familia, unde va face Liceul Oltea Doamna, fiind atrasã de literaturã.
* Debuteazã în revista Viaþa Româneascã în 1912 cu poezie Noaptea.
* Acum l-a știut pe George Topîrceanu, întemeindu-se o prietenie literarã ºi o discretã poveste de dragoste. LITERATURA - OAMENI ALESI - Romani LITERATURA - OAMENI ALESI - Romani

* Poeta

l-a iubit adânc, pe singuraticul umorist, chiar si dupa disparitia acestuia (1937), timp de 30 de ani, pâna ce a cuprins-o si pe ea pamântul.
* Poezia de dragoste a Otiliei Cazimir este o confesiune sentimentala, permanenta, rascolitoare. Totul se desfasoara calm, fara pasiuni violente. * Discretia si duiosia merg paralel cu melancolia ca un fel de resemnare eroica. Insistentele sunt delicate, imputarile sunt demne. Dragostea este retinuta, fara a fi lucida si rece.

Martie

E-atata primavara-n noi, iubite !
Si-n toti fiorii care tremura-n natura,
Si-n zambetul ce-ti flutura pe gura
Se-mbratiseaza visurile noastre tainuite ...

Ridica-ti ochii ... in adanca stralucire
A-ncremenit o horhota de nor subtire
Si-acum isi mistuie-n albastru forma fina
Si nu ramane-n marea de lumina
Decat un punct ce-n aer se ridica –
Sagetatorul zbor de randunica.

In iarba cruda-si joaca umbrele subtiri
Mladite verzi si destul de lungi de trandafiri.
Pluteste-n atmosfera linistita
Parfumul vag de floare nenflorita –
Ca liliecii isi ridica-n soare
Boboci marunti , ciorchine zambitoare,
Iar din corole albe si fragile
Se-nalta, greu, mireasmă de zabile.

Mi-e sufletul imprastiat in toata firea ...
Sub ochii umezi care-mi cauta privirea,
Se-mbata ca o floare pe tulpina
De roua, de parfum si de lumina.

* În 1927 i se decerneazã Premiul Academiei Române ºi un an mai târziu primeºte premiul Femina. În 1937 i se oferã Premiul Naþional pentru Literaturã.
* Dupã 1945 face traduceri din Cehov, Tolstoi, Maupassant etc.
* Colaboreazã la reviste precum: Însemnãri literare, Adevãrul literar, Bilete de papagal etc. Dupã 1948 colaboreazã la aproximativ toate revistele, în aparte la Iaºul literar
* Opera Otiliei Cazimir are un puternic parfum moldovenesc, nostalgie, pietate fata de traditiile domestice, duiosie…
* STIATI ca ACEASTA POEZIE II APARTINE?

"Scrisoare"

Mos Craciune, toti îmi spun
Ca esti darnic si esti bun.
Eu îti scriu de mai-nainte
Ca-s un baietel cuminte,

Si-ti mai scriu, asa, sa stii,
Ca eu nu-ti cer jucarii,
Cum ti-ar cere alti copii -
Însa nu m-as supara

Daca tot mi-ai da ceva!
Daca vrei, da-mi o placuta,
Ca mi-am spart-o pe cea veche,
Ada, pentru pisicuta,
Motocel ros la ureche.

Lui bunicu - o lulea -
C-a pierdut-o, saracutu'...
Poate-aduci vreun os lui Cutu?
Poate ai vreo acadea?

Lui Danut cel mititel,
Care plânge-n copaita,
Sa-i aduci un covrigel...
Noapte buna! Niculita.

(Informatii culese din wikepedia, observatorul...lumea copiilor, ...)
_________________
Fericirea este singurul lucru pe care-l poti oferi fara sa-l ai!